Start Istoric
Imprimare Email

Istoric - Baile Herculane

Teritoriul pe care s-a dezvoltat statiunea Baile Herculane are o istorie multimilenara.

Descoperirile arheologice efectuate in Pestera Hoţilor (Grota Haiducilor), ca si in imprejurimi au scos la iveala, de fiecare data, elemente noi cu privire la trecutul indepartat, cand oamenii gaseau conditii optime de trai aici inca din perioada cand isi faureau unelte din piatra de os.




Exponatele muzeelor din Baile Herculane, Caransebes, Turnu Severin, Lugoj, Timisoara, Budapesta, Viena si Roma confirma acest lucru. Pe langa vetrele de foc, uneltele din cuarţit, resturile osteologice [mai ales de urs de pestera (Ursus spelaeus)], varfurile atipice musteroide, aşchiile lamelare retuşate, cu urme de folosire si fara, razuitoarele din cuarţit, care au apartinut asa-numitului paleolitic alpin, sau al vanatorilor de ursi de pestera s-au mai descoperit si urme materiale de neolitic (6.000-2.500 ani i.e.n.), ca si din epoca bronzului, din prima epoca a fierului (1.200-350 ani i.e.n.) si din cea de-a doua epoca a fierului (350 i.e.n. si 120 e.n.), cand se contureaza si se dezvolta civilizatia geto-dacica in spatiul carpato-dunarean.

In ceea ce priveste ceramica neolitica, cu ornamente formate din incizii si incrustatii albe, gasite in Pestera lui Iorgovan, istoricii o atribuie triburilor tracice, in special geto-dacilor, stramosii nostri.

Sub raport social, populatiile de aici au cunoscut ca peste tot organizarea matriarhala, apoi organizarea tribala, ca in epoca bronzului sa apara familia patriarhala si proprietatea privata asupra mijloacelor de productie.

Descoperirile din aceasta zona demonstreaza ca avem de-a face cu o cultura in ceea ce priveste atat latura ei materiala, cat si cea spirituala, in tot spatiul carpato-dunarean.

S-a dovedit arheologic ca materialele descoperite aici (ceramica, uneltele etc.) sunt identice, sau aproape identice, atat ca forma, cat si ca tehnica de lucru, cu cele descoperite pe intreg teritoriul stapanit odinioara de Burebista si Decebal. Acest lucru demonstreaza ca s-a produs o profunda sinteza etnoculturala, care a facut ca deosebirile dintre diferite triburi geto-dacice ce s-au asimilat si cu alte grupari de populatii sa dispara.

Dupa uneltele descoperite, triburile geto-dacice se ocupau cu agricultura, cresterea vitelor, vanatoarea, pescuitul, practicau mestesugurile si comertul. Dintre mestesuguri se remarca: folosirea rotii olarului, prelucrarea bronzului, cuprului, fierului, aurului si argintului. Sub raport comercial, in afara schimburilor locale semnalam si prezenta monedelor romane la Baile Herculane cu mult inainte de cucerirea romana (denari republicani romani din anii 93-92 si 28 i.e.n.).




Descoperirea la Sarmizegetusa a unor instrumente medicale dovedeste ca ei faceau operatii destul de complicate. Numeroase izvoare antice informeaza ca geto-dacii erau vestiti prin arta lor medicala, bazata pe buna cunoastere a anatomiei umane si a ierburilor de leac. Astfel, in tratatul de botanica medicala al medicului grec Dioscorides, din 40 de plante cuprinse in glosar 27 sunt dacice, 8 latine si 5 grecesti. Sunt dovezi concludente ca dacii au folosit scrierea cu litere latine si grecesti cu aproape mai bine de 100 de ani inainte de cucerirea romană.Ultimele cercetari au stabilit ca romanizarea dacilor a inceput si s-a realizat cu mult inainte de anul 106 e.n. Faptul ca Statiunea Baile Herculane este foarte aproape de Dunare, unde romanii ajunsesera la sfarsitul secolului al III-le i.e.n., sustine faptul ca dacii din aceasta zona au preluat cultul balnear al romanilor, folosind aceste izvoare calde in scopuri terapeutice.

Continuarea sapaturilor incepute atat la Pestera Hoţilor, cat si in celelalte pesteri vor aduce noi elemente care sa confirme acest lucru.

Statiunea Baile Herculane este simbolul „Pecetei Romei” puse pe pamantul Daciei, fiind una dintre putinele statiuni balneare construite de romani care isi mai pastreaza si azi functia de alta data.

Numeroase descoperiri arheologice ca temple, statui, monede, vase, statuete, apeducte, obiecte de podoaba si ornament vestimentar (bratari, inele, fibule), numarul foarte mare de inscriptii (altare, tabule votive), precum si locuinte cu bai publice si private permit reconstituire in parte a statiunii de odinioara.

Istoricii au stabilit ca bazele acestei statiuni au fost puse de insusi imparatul Traian, cuceritorul Daciei, in perioada 102-117 e.n., desi au fost si alte pareri, ca ea s-a dezvoltat mai tarziu, pe vremea lui Hadrian sau Antonius-Pius. Acest fapt este sustinut de multimea monedelor cu efigia lui Traian gasite in statiune, ca si de altarele dedicate lui Hercule, patronul imparatului Traian. In afara monedelor batute de senat, care au pe o fata chipul lui Traian, iar pe cealalta chipul lui Hercule, cu inscriptia „Herculi Conservatori”, gasite si la Baile Herculane, lui Hercule i s-au sculptat un numar de 6 statui, descoperite in perioada 1724-1736.

In Statiunea Baile Herculane a ramas doar una, sapata direct in stanca la Baile Romane, ea poate fi admirata si azi.

Numele actual al statiunii vine de la zeul Hercule, considerat in mitologia romană drept patron al izvoarelor termale si simbol al puterii.

In urma primului razboi daco-roman (101-102 e.n.). teritoriul actualului Banat este anexat Imperiului roman. Dupa cel de-al doilea razboi (105-106 e.n.), o buna parte din teritoriul Daciei, printre care si Banatul, este organizat ca provincie romana (Dacia-Augusti-Provincia). Noii stapanitori au acordat teritoriului din sud-vestul Daciei, Banatului de astazi, o deosebita importanta. Romanii introduc in Dacia formele lor de viata si de organizare administrativa. Civilizatia si cultura lor, precum si relatiile sociale ii fac purtatori ai unui mod de viata superior. Stapanirea romana in Dacia a durat 165 de ani.


 

Vremea


Warning: Creating default object from empty value in /www/htdocs/w009aada/joomla-sbh/modules/mod_random_image/helper.php on line 85
cerna-tal.jpg